Ce înseamnă să [ nu ] respecţi
Feb 09
Sursa foto : terapeutic.weblog.ro
Titlul e prea mult spus pentru ceea ce vreau să spun, dar nu mi-a venit nimic altceva în minte. Dacă nu ai dispoziţia de a înţelege un articol mai bine revino mai târziu. Cred că am fost puţin subiectiv în cele scrise mai jos, dar să zicem că a fost scris la supărare şi atenţie, e foarte lung.
Ce înseamnă să respecţi ? Mulţi ar spune că atunci când respecţi pe cineva îi vorbeşti la persoana a III-a sau nu treci peste vorba lui, etc. Este şi asta o parte, dar ceea ce nu înţeleg unii este că nu trebuie să te chinui prea mult să respecţi pe cineva. Poţi vorbi şi din obişnuinţă cu cineva la persoană a III-a sau poţi să fii punctual şi să fii şi ordonat.
Bun, deci putem face asta, dar cu princiipile cum rămâne? Principiul de a nu minţi pe cineva care merită să fie respectat doar prin simplul fapt că el te respectă pe tine? Principiul de a nu bârfi pe cineva cunoscut sau necunoscut dacă nu este de faţă şi nu ştie ce acuzaţii îi aduci? Principiul de a nu ignora toate calităţile şi lucrurile pe care ţi le-a oferit cineva doar pentru că a făcut o alegere ce a dus la o problemă? Şi ştii clar că dacă erai în aceeaşi situaţie, ai fi făcut acelaşi lucru şi nu e nimeni vinovat în afară de profesor. Sunt foarte multe principii, dar mulţi nu le respectă din simplul fapt că nu le pasă. Atunci schimbăm foaia prietene, nu te mai respect, nu mai exişti pentru mine şi în timp îţi vei da seama că ai greşit. Dar până să-ţi dai seama eu mi-am ales anturajul pe care l-am vrut şi nu am nevoie de altcineva în jurul meu decât prieteni adevăraţi. Nu cunoştinţe, pe care le saluţi sau le vezi în fiecare zi. Prietenii sunt aceeia care te scot mereu din probleme fără să le ceri ajutorul. Prietenii sunt aceia pe care-i suni când ai o problemă ştiind că te poţi baza pe ei. În rest, ai doar cunoştinţe, pe care le respecţi fiindcă aşa te-a învăţat mama acasă.
Nu ştiu dacă a înţeles cineva ce am vrut să spun, dar ştiu că acele cunoştinţe nu sunt niciodată ceea ce par. Prietenii însă, sunt prieteni în adevăratul sens al cuvântului. Şi nu o să renunţ niciodată la anumite principii. Să enumăr câteva, ca să ştiu că a fost complet articolul şi aţi mai aflat câte ceva despre mine :
- Nu îmi mint prietenii şi nici cunoştintele. Poate cei din a doua grupă s-ar putea să fie minţiţi, dar asta doar pentru că sunt nevoit;
- Nu te judec, faci ce vrei, e viaţa ta. Eu te consiliez şi încerc să îţi dau numai sfaturi bune;
- Te ajut cu aproape orice pot face. Trebuie doar să-mi spui impunând un anumit respect. Nu te voi refuza nicioadata dacă m-ai respectat;
- Niciodată nu voi striga după cineva pe stradă ca să-l salut. Dacă privirile noastre se întâlnesc atunci spun un salut şi-ţi întind mâna în semn de salut, sau dacă nu suntem atât de apropiaţi te salut înclinând privirea. Nu suport să fiu strigat pe stradă chiar de pe străduţa paralelă să mi se spună ” Salut Bogy !! ” Nu te salut, mă fac că nu aud, etc.
- Dacă m-ai înşelat, minţit, lucrat pe la spate, etc, ai pus-o cu mine. Nu te bat, nu te bârfesc, dar pur şi simplu nu mai exişti pentru mine. Şi atunci automat nu te mai respect.
Sper că am spus şi câteva lucruri bune în articolul acesta. Sunt aproape sigur că sunt şi idei neterminate, dar am o scuză : sunt obosit şi supărat.
PS: Profesorii nu ar trebui să unească clasa, să îi înveţe pe elevi ce înseamnă să fii camarad, ce înseamnă o unitate în loc să bage hâră între ei? Eu cred în prima variantă, dar se pare că mai sunt şi profesori fără simţ pedagogic.
|